Era pe vremea cand Dumnezeu a creat lumea cu cerul si pamantul, cu toate vietuitoarele si plantele si cand le-a dat fiecarora numele ce trebuiau sa poarte.
Sunt o multime de povesti de pe vremea aceea si daca le-ar sti cineva pe toate, atunci ar sti tot ce e pe lume si nu se poate lamuri.
Odata era Dumnezeu in Rai si zugravea pasarile; fiindca i se ispravisera culorile in cupa, sticletele ar fi ramas nevopsit daca Dumnezeu nu si-ar fi sters condeiele de penele pasaricii.
Tot atunci s-a intamplat ca magarul si-a primit urechile fiindca nu a bagat de seama ce nume avea; isi uitase numele de cum facuse cativa pasi prin Rai si s-a intors de trei ori sa intrebe cum il cheama, pana cand Dumnezeu pierzand rabdarea si luandu-l de urechi ii striga: - „Magar, magar, magar te cheama” . Si pe cand zicea Dumnezeu astfel, il trase de urechi de i le lungi sa auda mai bine alta data cum il cheama.
Tot in ziua aceia fu pedepsita si albina; pe data ce incepuse sa stranga miere, oamenii si animalele simtira mirosul frumos al mierii si venira sa guste din ea. Albina insa nu vroia sa dea un strop si de aceea ii intepa pe toti in jurul ei. Cand vazu Dumnezeu aceasta chema pe data albinele si le pedepsi: „V-am dat darul sa strangeti mierea, cel mai dulce lucru de pe lume, dar nu v-am dat si darul sa intepati lumea. De aceia de acum, de cate ori veti incerca sa intepati pe cineva, va trebui sa muriti". Si tot atunci s-a intamplat ca greerul a ramas orb si furnica si-a pierdut aripile.
Multe minunatii s-au intamplat in ziua aceea.
Dumnezeu se arata in acea zi mare si indurator, iar spre seara mai facu o pasarica cenusie.
-Sa stii ca te cheama si gat-ros, prigoareo, zise Domnul si punand-o pe mana sa, ii dadu drumul in lume.
Dupa ce pasarea zbura o clipa si strabatu lumea cea frumoasa in care trebuia sa traiasca, ii veni gust sa se priveasca.
Atunci se vazu cu totul cenusie, ba si pe gatlej avea aceleasi pene ca pe tot corpul. Prigoria se suci, se invarti, se oglindi in apa, dar nu fu cu putinta sa gaseasca vreo urma de pana rosie.
Atunci pasarea zbura la Dumnezeu din nou. El sta pe tron, mare si bland si de pe mainile sale se dezlipeau fluturii ce falfaiau apoi in jurul capului sau, porumbeii uguiau si se lasau pe umerii sai; la picioare infloreau crinii, lacramioarele si trandafirii rosii si albi.
Inima bietei pasari se zbatea de frica, in cercuri usoare se apropie totusi de Dumnezeu si in sfarsit i se lasa usor pe umar; atunci Dumnezeu o intreba, ce vrea?
- As dori sa te intreb ceva - zise pasarica.
- Ce vrei oare? intreba Dumnezeu.
- De ce ma cheama gat-rosu cand toate penele de la cap pana la coada imi sunt cenusii?
Si pasarica se uita rugator la Dumnezeu cu ochisorii ei mici si negri si cand isi intoarse capul vazu fazanii cu totul rosii sub o pulbere de aur, papagalii cu gatul rosu, gaina cu creasta rosie, fara sa mai vorbesc de fluturii, de pestisorii de aur si de trandafirii in culori vii.
Prigoria se gandea ca de ar fi avut numai o picatura rosie pe piept, ar fi putut fi o pasare frumoasa careia i s-ar fi putut potrivi numele de gat-rosu.
- De ce ma cheama oare gat-rosu cand sunt cu totul cenusie? zise pasarea si astepta ca Dumnezeu sa zica: Draga mea vad ca am uitat cu totul sa-ti vopsesc pieptul, asteapta inca o clipa si o sa fii gata.
Domnul insa surase linistit si zise:
- „Te-am botezat gat-rosu si asa trebuie sa le cheme, dar tu singura va trebui sa ingrijesti ca sa-ti castigi penele rosii".
Si zicand astfel Dumnezeu o ridica din nou pe mana si ii dadu drumul in lume.
Cel dintai lucru ce ii veni in minte, fu sa-si faca cuibul intre cracile unui maces dorind sa i se lipeasca cumva vreo boaba de gatlej si astfel sa se inroseasca.
Multi, multi ani au trecut de la acea zi care a fost cea mai frumoasa pe pamant. Oamenii si animalele au parasit Raiul si s-au raspandii peste tot locul.
Si oamenii au invatat de atunci sa lucreze pamantul, sa strabata marea, si-au facut haine si podoabe, ba au invatat chiar sa ridice temple si cetati vestite ca Teba, Roma si Ierusalimul.
Atunci veni si ziua care nu va fi uitata in istoria lumii si in dimineata acelei zile sta gat-rosu pe o colina plesuva din apropierea Ierusalimului si canta puisorilor sai pitulati in cuibul de pe maces.
Gat-rosu povestea puilor sai despre ziua minunata a Creatiei, de darea numelor si de toate cate auzise de la alt gat-rosu si acesta de la altul, asa pana in urma la cel care fusese facut chiar de mana lui Dumnezeu.
- Si vedeti - zise el mahnit - atatia ani au trecut de la facerea lumii, atatia trandafiri au inflorit, atatea pasari au iesit din ou, incat nici un om nu le poale numara felurile si firea; prigoria insa a ramas tot pasarica mica si cenusie si nu i-a ajutat nimic din ce a facut pana azi ca sa-si dobandeasca culoarea rosie.
Puisorii isi deschisera gatlejurile si intrebara daca stramosii lor nu au incercat sa faca vreo minune ca sa poata dobandi culoarea cea rosie.
- Am facut tot ce am putut, zise pasarea, dar nu ne-a ajutat la nimic.
Cand cea dintai prigorie a intalnit o alta pasare la fel cu ea, incepu sa o iubeasca cu atata tarie incat crezu ca pieptul i s-a aprins.
- ,,Vezi, acum inteleg, se gandi ea. Dumnezeu vrea sa iubesc pasarile lui asa de fierbinte incat penele mele sa se roseasca de focul inimii."
Dar nici ei nu i-a ajutat aceasta, cum nici noua si nici voua nu va va putea ajuta ceva.
Puisorii piuira mahniti si incepura si ei sa fie tristi ca n-au puf rosu pe gatisorul golas.
- Am mai incercat si cu cantecul, mai zise pasarea cea batrana cu glas taraganat. Cea dintai pasare canta asa de frumos ca i se umflase pieptul de insufletire si incepu iar sa spere. „A, isi zicea ea, focul cantecului meu venit din suflet imi va inrosi penele. Dar se insela si ea, ca si noi si cum va veti insela si voi."
Iar se mai auzi un piuit trist din gaturile golase.
- Am mai sperat ca, cu vitejie si curaj ne vom dobandi ce dorim.
Cand cea dintai prigorie se lupta cu o alta, pieptul ii ardea de aprindere razboinica. „Ah, zise ea, penele mi se vor inrosi do focul maniei ce-mi bate inima." Dar si acum se insela ca si noi si cum va veti insela si voi odata. Puisorii piuira vioi: ca si ei vor incerca sa castige ce doreau, dar pasarea raspunse cu tristete ca va fi peste putinta.
Ce mai puteau ei spera oare cand atatia stramosi viteji au incercat totul si nu au putut ajunge la ceva! Ce puteau ei face mai mult, decat sa iubeasca, sa cante si sa lupte? Ce puteau...
Pasarea se opri in mijlocul vorbei, caci dinspre poarta Ierusalimului veneau o multime de oameni, indreptandu- se spre colina unde isi avea ea cuibul. Si erau calareti pe armasari aprigi, ostasi cu lanci lungi, ucenicii calaului cu cuie si ciocane, erau preoti si judecatori ce mergeau cu demnitate, femei care plangeau, iar inaintea tuturor o ceata de oameni cautand fioros imprejur, o ceata groaznica de drumeti ce urlau cu furie. Mica pasare cenusie sta tremurand pe marginea cuibului sau. Se temea la fiece clipa ca sa nu-i calce cuibul si sa-i omoare puisorii golasi. „Bagati de seama, ghemuiti-va si fiti linistiti. Acum se apropie un cal care va trece peste noi! Acum vine un ostas cu sandalele nituite cu fier! Toata ceata salbatica vine incoa! Acum trece toata gloata, vine ca o hoarda de salbatici!"
Deodata pasarea se opri din indemn, muta si nemiscata. Uitase pana si primejdia in care plutea. Deodata se aseza peste cuib si isi intinse aripele peste pui.
- Vai ce grozavie - nu vreau sa vedeti si voi - aici sunt trei talhari care vor fi batuti pe cruce - si cu frica isi intindea aripele deasupra puilor, ca acestia sa nu vada. Puisorii auzira numai bataile de ciocan, vaietele, strigatele salbatice ale poporului. Pasarica privea in jur cu ochii mariti de groaza, nu putea sa-si ia ochii de la cei trei nenorociti.
- Ce cruzi sunt oamenii! Nu le-a ajuns ca i-au batut pe cruce, ba au mai pus pe capul unuia si o cununa de spini. Uite cum i-au sangerat spinii fruntea si cum curge sangele. Si omul acesta e asa de frumos si se uita cu o privire asa de blanda incat oricine trebuie sa-1 iubeasca. Imi trece un fior prin inima cand il vad.
Pasarica fu din ce in ce mai indurerata la vederea lui.
- Daca as fi fratele meu - vulturul - i-as scoate cuiele, si as zgaria cu ghearele pe toti oamenii care-1 chinuiesc!
Si cand vazu cum curgea sangele pe fruntea barbatului batut pe cruce nu mai putu rabda sa stea in cuib.
Chiar daca sunt mica si slaba, tot va trebui sa-1 ajut! - si zbura apropiindu-se de rastignit.
II inconjura de mai multe ori fara sa indrazneasca sa se apropie, caci era o pasarica sfioasa in fata omului. Incetul cu incetul insa prinse curaj, se apropie din ce in ce mai mult si scoase cu ciocul un spin de pe fruntea Omului.
Pe cand facu astfel o picatura de sange de pe fruntea lui ii cazu pe gat.
Cand se intoarse pasarica din nou la cuib, strigara cu totii intr-un glas:
-Ai pieptul rosu, penele de pe piept iti sunt mai rosii ca foile de maces!
- E numai o picatura de pe fruntea nefericitului rastignit! zise pasarea si se va sterge indata ce voi intra in apa vreunui izvor.
Insa oricat de mult se spala pasarea, pata cea rosie nu pieri de pe gatul sau si cand si puisorii i se facura mari avura si ei gatul rosu. Iar de atunci toate prigoriile au gatul rosu si de aceea le zice si gat-rosu.
Wednesday, October 03, 2007
Wednesday, September 05, 2007
Stelele de mare
O teribilã furtunã se abãtu asupra mãrii. Vântul sufla îngheţat, brãzdând apa şi înãlţând-o în valuri uriaşe care se repezeau spre mal lovindu-l cu putere şi producând curenţi care pãtrundeau în adânc ca plugurile de oţel şi smulgeau din loc vieţuitoarele marine, crustaceele şi moluştele, purtându-le la zeci de metri de ţãrm.
Atunci când furtuna se potoli, la fel de repede precum se şi pornise, apa se domoli şi se retrase. Acum plaja era o imensã întindere de noroi unde se zvârcoleau în agonie mii şi mii de stele marine. Erau atât de multe încât plaja pãrea cã devenise rozalie.
Acest lucru fãcu sã vinã multã lume pe acea parte a coastei. Sosirã acolo şi echipe de la diverse televiziuni pentru a filma straniul fenomen.
Stelele marine erau aproape nemişcate.
Trãgeau sã moarã.
În mulţime, ţinut de mânã de tatãl sãu, era şi un copil care privea cu ochii plini de tristeţe micuţele stele de mare. Cu toţii se uitau şi nimeni nu fãcea nimic. Dintr-odatã, copilul lãsã mâna tatãlui sãu, îşi scoase încãlşãmintea şi fugi pe plajã. Se aplecã şi culese cu mânuţele sale trei steluţe de mare; apoi, luând-o la fugã, le duse în apã. Dupã aceea, se întoarse înapoi şi repetã operaţiunea.
De pe parapet, un om strigã spre el:
- Dar ce faci, bãiete?
- Arunc în apã stelele de mare. Altfel vor muri toate pe plajã, rãspunse copilul fãrã a se opri din fugã.
- Dar pe plaja asta sunt mii şi mii de stele de mare: cu siguranþã nu ai sã poţi sã le salvezi pe toate. Sunt prea multe, mai strigã bãrbatul. Ca sã nu mai spunem cã la fel se întâmplã pe sute de alte plaje de-a lungul coastei! Nu poţi schimba lucrurile!
Copilul zâmbi, se aplecã iar şi mai culese o stea de mare şi, aruncând-o în apã rãspunse:
- Iatã cã am schimbat lucrurile pentru aceasta.
Bãrbatul rãmase o clipã mut, apoi se aplecã, îşi scoase pantofii şi şosetele şi coborî şi el pe plajã. Începu sã adune stele de mare şi sã le arunce în apã. O clipã mai târziu coborârã încã douã fete şi astfel erau deja patru persoane care aruncau stele marine în apã. Dupã alte câteva minute erau cincizeci, apoi o sutã, douã sute, mii de persoane care aruncau stele de mare în apã. Astfel furã salvate toate.
Pentru ca lumea sã se schimbe ar fi suficient sã aiba cineva - chiar şi un prunc - îndrãzneala de a începe.
(Bruno Ferrero)
Atunci când furtuna se potoli, la fel de repede precum se şi pornise, apa se domoli şi se retrase. Acum plaja era o imensã întindere de noroi unde se zvârcoleau în agonie mii şi mii de stele marine. Erau atât de multe încât plaja pãrea cã devenise rozalie.
Acest lucru fãcu sã vinã multã lume pe acea parte a coastei. Sosirã acolo şi echipe de la diverse televiziuni pentru a filma straniul fenomen.
Stelele marine erau aproape nemişcate.
Trãgeau sã moarã.
În mulţime, ţinut de mânã de tatãl sãu, era şi un copil care privea cu ochii plini de tristeţe micuţele stele de mare. Cu toţii se uitau şi nimeni nu fãcea nimic. Dintr-odatã, copilul lãsã mâna tatãlui sãu, îşi scoase încãlşãmintea şi fugi pe plajã. Se aplecã şi culese cu mânuţele sale trei steluţe de mare; apoi, luând-o la fugã, le duse în apã. Dupã aceea, se întoarse înapoi şi repetã operaţiunea.
De pe parapet, un om strigã spre el:
- Dar ce faci, bãiete?
- Arunc în apã stelele de mare. Altfel vor muri toate pe plajã, rãspunse copilul fãrã a se opri din fugã.
- Dar pe plaja asta sunt mii şi mii de stele de mare: cu siguranþã nu ai sã poţi sã le salvezi pe toate. Sunt prea multe, mai strigã bãrbatul. Ca sã nu mai spunem cã la fel se întâmplã pe sute de alte plaje de-a lungul coastei! Nu poţi schimba lucrurile!
Copilul zâmbi, se aplecã iar şi mai culese o stea de mare şi, aruncând-o în apã rãspunse:
- Iatã cã am schimbat lucrurile pentru aceasta.
Bãrbatul rãmase o clipã mut, apoi se aplecã, îşi scoase pantofii şi şosetele şi coborî şi el pe plajã. Începu sã adune stele de mare şi sã le arunce în apã. O clipã mai târziu coborârã încã douã fete şi astfel erau deja patru persoane care aruncau stele marine în apã. Dupã alte câteva minute erau cincizeci, apoi o sutã, douã sute, mii de persoane care aruncau stele de mare în apã. Astfel furã salvate toate.
Pentru ca lumea sã se schimbe ar fi suficient sã aiba cineva - chiar şi un prunc - îndrãzneala de a începe.
(Bruno Ferrero)
Monday, April 30, 2007
Valorifica potentialul tau, nu incerca sa semeni cu altii.
Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur de
abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat acolo,
singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua
puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina.
Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa
se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si
insecte, manca semintele pe care i le dadea stapanul, cloncanea si
cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva
zeci de centimetri.
Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici
o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului,
printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o
gaina.
Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu
un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile
robuste…
Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a
dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in
afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat
in zbor spre infinit, intr-adevar liber.
************ ********* ********* *
Fara indoiala, cea mai mare parte a cititorilor cunoaste aceasta
povestioara facuta celebra de Anthony de Mello, si foarte mult
folosita in cartile de self help, traning-uri, speech-uri
motivationale s.a.m.d. Si eu am folosit-o intr-un articol, acum mult
timp.
Totusi, ceea ce este mai putin cunoscut este efectul pe care
intamplarea aceasta l-a avut asupra celorlalti locuitori ai curtii.
Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a
luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au
devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa
devina vulturi.
Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai
deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina
avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. "Conditia
de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante",
substineau niste gaini-profete, "schimbati credintele, si cerul va
fi al vostru".
Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen "Cum sa
devii un vultur in 30 de zile", "Vulturocibernetica ", "Analiza
vulturactionala" , "Minunile zborului", "Declanseaza vulturul din
tine" samd.
Pentru cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de
Programare Gainolingvistica) si cursuri audio si video, unde se
invata cum sa vizualaizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti
sunetele celorlalte pasari (sa te pui in rapport), cum sa percepi
senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi
atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).
Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma) , care
depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite
spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi
Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care
te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si
piept spunand "Iubesc si respect aripile mele", si anume ca iti va
trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de
dezvoltare spre conditia de vultur).
O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem
de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de puncte
care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini,
argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai
sigura pentru a se apropria de starea de vultur.
Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa
devina "gainocoach certificat", si ii ajuta pe ceilalti sa mearga
mai rapind pe drumul dezvoltarii.
Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor
rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-
ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat - din partea celor mai
exaltati si convinsi - ca este stapanit de credinte limintante si
blocat de gandul negativ.
Mai ales, i se repeta in continuu: "Aminteste-ti de fostul nostru
tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune
angajament si credinta, si o sa reusesti si tu."
************ ********* ********* *
Chiar daca, asa cum am zis, am folosit-o si eu, povestioara aia m-a
enervat in permanenta pentru ca presupune ca un vultur e mai bun
decat o gaina si face o confruntare stupida intre doua fiinte cu
potentialitati, talente si forte diferite.
Si aici nu este vorba de a lua apararea cui are mai putine talente
sau cui este mai slab, ci de a ma impotrivi unui intreg sistemul
social conceput sa produca nemultumirea permenenta, lipsa de
satisfactie propunand modele imposibil de egalat si industria
adiacenta care iti vinde "solutii" in timp ce alergi dupa aceste
modele imposibile.
E acelasi mecanism prin care ti se arata cel care a castigat un
miliard la loto, si te convinge ca o sa ti se intample la fel.
E acelasi mecanism prin care ti se arata o supervedeta, si ti se
spune ca daca cumperi setul de machiaj (parfum/rochie/ cercei…) o sa
fii ca ea.
E mecanismul prin care o societate care are din ce in ce mai mult
devine din ce in ce mai nesatisfacuta si nemultumita.
Eu, sincer, cred ca un vultur este un vultur, si o gaina o gaina.
Si cred ca pot exista vulturi prosti si gaini superbe, si ca o
confruntare este asolut fara sens.
Si cred ca fiecare ar trebui sa isi exploateze potentialul fara sa
se confrunte cu altcineva in afara de sine, mai ales cu modele
impuse de cineva care are ca singurul scop sa iti vinda "solutiile"
lui.
Bineinteles, eu primul cred - si toata activitatea mea se bazeaza pe
asta - ca fiecare dintre noi are potentialitati fantastice, si nu
pierd ocazia de a reaminti credinta asta si de a ajuta lumea - pe
cat pot - sa intre in contact cu aceste potentialitati.
Eu primul predau si aplic tehnicile psihologice care imbunatatesc
performanta si ajuta in dezvoltara personala.
Dar cand vad lumea care se chinuie sa se conformeze la niste modele
imposibile, urmand sfaturile vanzatorilor de "american dream" (de
multe ori mai confuzi decat discipolii), ma gandesc ca poate trebuie
cineva care sa atraga atentia.
Si sa aminteasca ca fiecare dintre noi e unic, ca fiecare dintre noi
are atatea talente si posibilitati incat, daca si le-ar exploata nu
i-ar mai ramane timp pentru a invidia pe altcineva.
Nu urma modele, fii tu un model!
************ ********* ********* *
Ultimele stiri din cotet imi confirma ca niste gaini s-au imbogatit,
altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in zbor, si
altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia
lor.
Din cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pamant
mai mult decat niste zeci de centrimetri…
Sursa: http://www.DaMaiDep arte.ro
abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat acolo,
singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua
puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina.
Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa
se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si
insecte, manca semintele pe care i le dadea stapanul, cloncanea si
cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva
zeci de centimetri.
Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici
o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului,
printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o
gaina.
Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu
un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile
robuste…
Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a
dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in
afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat
in zbor spre infinit, intr-adevar liber.
************ ********* ********* *
Fara indoiala, cea mai mare parte a cititorilor cunoaste aceasta
povestioara facuta celebra de Anthony de Mello, si foarte mult
folosita in cartile de self help, traning-uri, speech-uri
motivationale s.a.m.d. Si eu am folosit-o intr-un articol, acum mult
timp.
Totusi, ceea ce este mai putin cunoscut este efectul pe care
intamplarea aceasta l-a avut asupra celorlalti locuitori ai curtii.
Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a
luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au
devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa
devina vulturi.
Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai
deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina
avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. "Conditia
de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante",
substineau niste gaini-profete, "schimbati credintele, si cerul va
fi al vostru".
Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen "Cum sa
devii un vultur in 30 de zile", "Vulturocibernetica ", "Analiza
vulturactionala" , "Minunile zborului", "Declanseaza vulturul din
tine" samd.
Pentru cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de
Programare Gainolingvistica) si cursuri audio si video, unde se
invata cum sa vizualaizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti
sunetele celorlalte pasari (sa te pui in rapport), cum sa percepi
senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi
atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).
Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma) , care
depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite
spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi
Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care
te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si
piept spunand "Iubesc si respect aripile mele", si anume ca iti va
trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de
dezvoltare spre conditia de vultur).
O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem
de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de puncte
care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini,
argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai
sigura pentru a se apropria de starea de vultur.
Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa
devina "gainocoach certificat", si ii ajuta pe ceilalti sa mearga
mai rapind pe drumul dezvoltarii.
Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor
rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-
ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat - din partea celor mai
exaltati si convinsi - ca este stapanit de credinte limintante si
blocat de gandul negativ.
Mai ales, i se repeta in continuu: "Aminteste-ti de fostul nostru
tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune
angajament si credinta, si o sa reusesti si tu."
************ ********* ********* *
Chiar daca, asa cum am zis, am folosit-o si eu, povestioara aia m-a
enervat in permanenta pentru ca presupune ca un vultur e mai bun
decat o gaina si face o confruntare stupida intre doua fiinte cu
potentialitati, talente si forte diferite.
Si aici nu este vorba de a lua apararea cui are mai putine talente
sau cui este mai slab, ci de a ma impotrivi unui intreg sistemul
social conceput sa produca nemultumirea permenenta, lipsa de
satisfactie propunand modele imposibil de egalat si industria
adiacenta care iti vinde "solutii" in timp ce alergi dupa aceste
modele imposibile.
E acelasi mecanism prin care ti se arata cel care a castigat un
miliard la loto, si te convinge ca o sa ti se intample la fel.
E acelasi mecanism prin care ti se arata o supervedeta, si ti se
spune ca daca cumperi setul de machiaj (parfum/rochie/ cercei…) o sa
fii ca ea.
E mecanismul prin care o societate care are din ce in ce mai mult
devine din ce in ce mai nesatisfacuta si nemultumita.
Eu, sincer, cred ca un vultur este un vultur, si o gaina o gaina.
Si cred ca pot exista vulturi prosti si gaini superbe, si ca o
confruntare este asolut fara sens.
Si cred ca fiecare ar trebui sa isi exploateze potentialul fara sa
se confrunte cu altcineva in afara de sine, mai ales cu modele
impuse de cineva care are ca singurul scop sa iti vinda "solutiile"
lui.
Bineinteles, eu primul cred - si toata activitatea mea se bazeaza pe
asta - ca fiecare dintre noi are potentialitati fantastice, si nu
pierd ocazia de a reaminti credinta asta si de a ajuta lumea - pe
cat pot - sa intre in contact cu aceste potentialitati.
Eu primul predau si aplic tehnicile psihologice care imbunatatesc
performanta si ajuta in dezvoltara personala.
Dar cand vad lumea care se chinuie sa se conformeze la niste modele
imposibile, urmand sfaturile vanzatorilor de "american dream" (de
multe ori mai confuzi decat discipolii), ma gandesc ca poate trebuie
cineva care sa atraga atentia.
Si sa aminteasca ca fiecare dintre noi e unic, ca fiecare dintre noi
are atatea talente si posibilitati incat, daca si le-ar exploata nu
i-ar mai ramane timp pentru a invidia pe altcineva.
Nu urma modele, fii tu un model!
************ ********* ********* *
Ultimele stiri din cotet imi confirma ca niste gaini s-au imbogatit,
altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in zbor, si
altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia
lor.
Din cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pamant
mai mult decat niste zeci de centrimetri…
Sursa: http://www.DaMaiDep arte.ro
Friday, January 12, 2007
Cele 28 de Legi Universale ale Succesului de Peter Arnold
1. Legea dragostei. Iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate celelalte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este o regula biblica. Se aplica la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, oameni de afaceri, organizatii, tari. Are o bogatie/valoare universala.
2. Legea cauza-efect. Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.
3. Legea gandirii. Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.
4. Legea echivalentei mintale. Pentru a avea succes intr-un domeniu, trebuie sa avem o imagine clara a acelui succes in mintea noastra, o imagine mintala a ideii noastre de succes, o viziune.
5. Legea corespondentei. Viata noastra exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista o corespondenta directa intre experientele si gandurile noatre pe de o parte si atitudinea noastra, pe de alta parte.
6. Legea credintei. Orice credem cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta noastra ca meritam succesul).
7. Legea valorii. Ceea ce credem si apreciem cu adevarat se reflecta in ceea ce facem, chiar daca poate cuvintele noastre sugereaza altceva.
8. Legea motivatiei. Tot ceea ce facem este declansat de dorintele noastre interioare, nevoi si instincte, multe dintre ele venind din subconstient.
9. Legea activitatii subconstiente. Subconstientul nostru ne avertizeaza despre lucrurile din jur, in concordanta cu dorintele si grijile noastre cele mai puternice.
10. Legea expectantei. Ceea ce preconizam cu incredere ca se ve intampla, chiar se va materializa.
11. Legea concentrarii. Indiferent asupra a ce ne concentram si ne gandim in mod repetat, devine din ce in ce mai mult o parte a vietii noastre interioare.
12. Legea obisnuintei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele care ne indeparteaza de telurile noastre trebuie schimbate.
13. Legea atractiei. Suntem cu totii niste magneti vii. Atragem oameni, intamplari si imprejurari care se armonizeaza cu gandurile noastre dominante.
14. Legea alegerii. Suntem liberi sa alegem ceea ce gandim si in consecinta suntem liberi sa alegem toate celelelte parti ale vietii noastre.
15. Legea optimismului. O atitudine mentala pozitiva ce merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul ne face placuti si vioi, mai susceptibili de a reusi.
16. Legea schimbarii. Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profitam de schimbare vom deveni victimele ei.
17. Legea controlului. Avem parere buna despre noi insine datorita faptului ca simtim ca ne controlam propria viata.
18. Legea responsabilitatii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, si tot ceea ce reusim.
19. Legea compensatiei. Cu ceea ce contribuim sau investim, aceea vom obtine. Intotdeauna vom fi recompensati pe deplin pentru ceea ce facem.
20. Legea serviciilor. Recompensa noastra va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).
21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cat muncim mai mult, cu atat devenim mai "norocosi".
22. Legea supra-compensatiei. Trebuie ca intotdeauna sa "investim" mai mult decat obtinem; altfel nu vom obtine niciodata mai mult decat avem in acest moment.Trebuie sa facem mai mult pentru ceea ce suntem "platiti" pentru ca in timp sa fim rasplatiti cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul "ofera mai intai pentru a primi mai tarziu".
23. Legea "pregatirii". "Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.
24. Legea eficientei fortate. Pe masura ce actionam devenim mai eficienti. Niciodata nu avem timp sa le facem pe toate, dar avem suficient timp sa facem lucrurile cu adevarat importante.
25. Legea deciziei. Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o facem cu indrazneala, vom avea de partea noastra un sprijin nebanuit/neasteptat.
26. Legea creativitatii. Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastra poate concepe actiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.
28. Legea perseverentei. Abilitatea noastra de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in noi insine. Perseverenta este "o calitate de fier" in drumul spre succes.
2. Legea cauza-efect. Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.
3. Legea gandirii. Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.
4. Legea echivalentei mintale. Pentru a avea succes intr-un domeniu, trebuie sa avem o imagine clara a acelui succes in mintea noastra, o imagine mintala a ideii noastre de succes, o viziune.
5. Legea corespondentei. Viata noastra exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista o corespondenta directa intre experientele si gandurile noatre pe de o parte si atitudinea noastra, pe de alta parte.
6. Legea credintei. Orice credem cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta noastra ca meritam succesul).
7. Legea valorii. Ceea ce credem si apreciem cu adevarat se reflecta in ceea ce facem, chiar daca poate cuvintele noastre sugereaza altceva.
8. Legea motivatiei. Tot ceea ce facem este declansat de dorintele noastre interioare, nevoi si instincte, multe dintre ele venind din subconstient.
9. Legea activitatii subconstiente. Subconstientul nostru ne avertizeaza despre lucrurile din jur, in concordanta cu dorintele si grijile noastre cele mai puternice.
10. Legea expectantei. Ceea ce preconizam cu incredere ca se ve intampla, chiar se va materializa.
11. Legea concentrarii. Indiferent asupra a ce ne concentram si ne gandim in mod repetat, devine din ce in ce mai mult o parte a vietii noastre interioare.
12. Legea obisnuintei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele care ne indeparteaza de telurile noastre trebuie schimbate.
13. Legea atractiei. Suntem cu totii niste magneti vii. Atragem oameni, intamplari si imprejurari care se armonizeaza cu gandurile noastre dominante.
14. Legea alegerii. Suntem liberi sa alegem ceea ce gandim si in consecinta suntem liberi sa alegem toate celelelte parti ale vietii noastre.
15. Legea optimismului. O atitudine mentala pozitiva ce merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul ne face placuti si vioi, mai susceptibili de a reusi.
16. Legea schimbarii. Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profitam de schimbare vom deveni victimele ei.
17. Legea controlului. Avem parere buna despre noi insine datorita faptului ca simtim ca ne controlam propria viata.
18. Legea responsabilitatii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, si tot ceea ce reusim.
19. Legea compensatiei. Cu ceea ce contribuim sau investim, aceea vom obtine. Intotdeauna vom fi recompensati pe deplin pentru ceea ce facem.
20. Legea serviciilor. Recompensa noastra va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).
21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cat muncim mai mult, cu atat devenim mai "norocosi".
22. Legea supra-compensatiei. Trebuie ca intotdeauna sa "investim" mai mult decat obtinem; altfel nu vom obtine niciodata mai mult decat avem in acest moment.Trebuie sa facem mai mult pentru ceea ce suntem "platiti" pentru ca in timp sa fim rasplatiti cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul "ofera mai intai pentru a primi mai tarziu".
23. Legea "pregatirii". "Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.
24. Legea eficientei fortate. Pe masura ce actionam devenim mai eficienti. Niciodata nu avem timp sa le facem pe toate, dar avem suficient timp sa facem lucrurile cu adevarat importante.
25. Legea deciziei. Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o facem cu indrazneala, vom avea de partea noastra un sprijin nebanuit/neasteptat.
26. Legea creativitatii. Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastra poate concepe actiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.
28. Legea perseverentei. Abilitatea noastra de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in noi insine. Perseverenta este "o calitate de fier" in drumul spre succes.
Subscribe to:
Posts (Atom)