Descoperirea punctului G

DESCOPERIREA PUNCTULUI G
Vă voi prezenta în continuare aventurile unui personaj cunoscut sub numele de G-Man, prietenul universal al doamnelor şi un mare explo­rator. Tocmai şi-a pus mantaua de ploaie şi galoşii şi a plecat să investi­gheze zvonurile legate de peşterile din care ţâşnesc torente.
Descoperă o peşteră, se îndreaptă spre ea şi face un pas înăuntru. Peştera are forma unui tunel destul de lung. Zăreşte, profilându-se vag prin întuneric, peretele aflat în capătul ei. Ridică privirea şi vede ceva ca o rachetă aplatizată, lipită de tavanul peşterii. Botul conic al rachetei este îndreptat spre intrarea în peşteră, iar corpul ei se întinde pe o treime, poate chiar mai mult, din tavanul peşterii. îi poate vedea şi coada. Se îndreaptă spre coadă şi apasă pe capătul ei. Racheta se trezeşte la viaţă.
Foarte interesant este pântecele rachetei. Acoperit cu striaţii minia­turale, care amintesc de plăcile de tablă ondulată, el are o suprafaţă caldă şi întinsă. îl împinge uşor şi observă că, la atingere, se simte ca un burete mai dur. în partea din faţă a rachetei, de formă conică, în pântecele şi coada ei sunt montate diverse butoane de acceleraţie şi de cuplare. Apasă pe aceste butoane sâ vadă ce se întâmplă, iar racheta începe să se mişte în sus şi în jos şi să tureze. După un timp, observă că, dacă apasă pe aceste butoane, pântecele şi partea din faţă a rachetei îşi măresc volumul, se dilată, astfel încât trebuie să se ghemuiască ca să îşi facă loc.
Descoperă alte câteva butoane care măresc turaţia rachetei, aducând-o la viteză mare. Suprafaţa rachetei se încinge şl se întinde atât de ferm, încât din ea încep sa picure stropi de apă, iar el simte cum începe să transpire. Observă că racheta începe să balanseze. Uitându-se mai atent, constată că de fapt nu se mişcă, ci că îşi schimbă forma. Coada i se aplatizează complet, ascun-zându-se în tavan, iar botul basculează în jos, acoperind aproape complet intrarea în peşteră - încât locul prin care trebuie să iasă din peşteră va fi îngrozitor de strâmt. Racheta dă semne că va intra în poziţie de lansare. Botul şi pântecele sunt încărcate, iar obiectul pare a fi pe punctul de a se declanşa şi a ţâşni în trombă afară din peşteră.
Fixează toate butoanele turaţiei la maxim, dorind să verifice dacă racheta se va declanşa. Nu are idee ce are să se întâmple. Peştera începe să scoată un huruit asurzitor şi se cutremură din temelii. Hotărăşte că ar fi mai sănătos să iasă imediat Intrarea s-a îngustat, dar suprafaţa este alunecoasă ca naiba, aşa încât se aruncă rosto-golindu-se afară. Are impresia că în spatele lui s-a rupt deodată un baraj. Este udat din cap până în picioare, îmbrâncit şi bombardat sub un jet de ploaie nimicitoare.
Deodată, lucrurile se calmează tot atât de brusc cum au început. Priveşte în jur. Racheta se află în continuare fixată de tavanul peşterii, însă acum, dintr-un orificiu aflat în partea centrală a botului, curg neîntrerupt cantităţi mari de apă. Puterea rachetei începe să scadă. îşi revine la forma iniţială, aplatizându-se, se scutură şi se opreşte. G-Man rămâne afară, înmuiat din cap până în picioare, şi zâmbeşte larg la gândul că, deşi operaţiunea a fost riscantă, el şi-a îndeplinit misiunea şi a reuşit să exploreze peştera din care ţâşnesc torente.


Din cartea "Ejacularea feminina" de Deborah Sundahl

Despre optimism

”Rob este tipul de om pe care ti-ar placea sa-l urasti: e intotdeauna bine dispus si are intotdeauna ceva pozitiv de spus. Daca cineva il intreaba cum ii merge, el raspunde: "Daca ar fi mai bine de atat, ar fi nevoi de doi oameni pentru atata bine!" E un optimist. Daca un coleg are o zi rea, Rob reuseste intotdeauna sa-l faca sa vada partea pozitiva a situatiei. Am devenit curios si intr-o zi l-am intrebat: "Nu inteleg, nu este cu putinta sa fii optimist in toate zilele, tu cum reusesti?" Rob imi raspunse: "In fiecare zi cand ma trezesc, stiu ca am doua posibilitati: Pot sa aleg sa fiu bine dispus sau pot sa aleg sa fiu rau dispus. Si aleg sa fiu bine dispus. Cand mi se intampla ceva rau, pot sa aleg intre a fi o victima sau pot sa aleg sa invat din ce mi s-a intamplat. Si eu aleg sa invat. De fiecare data cand cineva vine la mine sa se lamenteze pentru ceva, pot sa aleg intre a-i accepta plangerile sau pot alege sa-l ajut sa vada latura pozitiva a vietii. Si eu aleg intotdeauna partea buna a vietii. "Dar asta nu este intotdeauna asa de usor" i-am spus . "Ba da, zise Rob, intreaga viata este o problema de optiuni. Cand indepartezi din viata tot ceea ce nu conteaza cu adevarat, totul devine o chestiune de optiuni. depinde de tine sa alegi cum sa reactionezi la diverse situatii, tu trebuie sa decizi cum sa-i lasi pe altii sa-ti influenteze atitudinea fata de viata. Tu alegi sa fii bine sau rau dispus. Pana la sfarsit tu esti acela care decizi cum sa-ti traiesti viata".Dupa aceasta discutie am pierdut legatura cu Rob fiindca mi-am schimbat locul de munca, dar adesea ma regaseam gandindu-ma la cuvintele lui atunci optam pentru ceva in viata in loc sa reactionez la evenimente. Apoi am aflat ca Rob a avut un accident groaznic la locul de munca, a cazut de la 18 metri inaltime si dupa o operatie de 8 ore si dupa o indelungata spitalizare a iesit avand o placa de otel in spate. M-am dus sa-l vad si l-am intrebat daca se simte tot atat de bine. "Vrei sa vezi cicatricile mele? " "Dar cum faci sa ramai pozitiv dupa ce ti s-a intamplat? "In timp ce cadeam, primul lucru care mi-a venit in minte a fost fetita mea. Apoi in timp ce zaceam pe pamant, mi-am zis ca pot sa aleg intre a muri si a trai. Si am ales sa traiesc" "Dar nu ti-a fost frica?" "Atunci cand m-au dus la spital si am vazut expresiile fetelor surorilor si doctorilor, mi-a fost frica fiindca era de parca se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a intrebat daca am alergie si am raspuns : DA! Toti m-au privit si atunci am urlat: sunt alergic la gravitatie! Toti au izbucnit in ras, si eu le-am spus: acum operati-ma ca un om viu, nu ca pe unul care e deja mort!" Rob m-a invatat ca in fiecare zi avem posibilitatea de a alege sa traim o viata deplina. Si este inutil sa fim mereu ingrijorati pentru maine fiindca fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie sa traim, si maine ne vom gandi la problemele de maine. La urma urmei, azi este ziua de maine pentru care iti faceai probleme ieri. “Acum ai doua optiuni: sa stergi acest document sau sa-l trimiti celor pe care ii iubesti. Iti spun ce am ales eu: voi trai din plin fiecare zi, fiecare rasuflare, si presus de toate, fiecare prietenie. .......

autor necunoscut